Revoluția egipteană din 2011

Revoluția egipteană din 2011
Loc	Egipt
Data	25 ianuarie 2011 – 11 februarie 2011
Caracteristici	Demonstrație, revolte, nesupunere civilă
Morți	Peste 846 protestatari [1][2] și 12 polițiști[3][4][5]
Răniți	Cel puțin 750 de polițiști și 4000 de protestatari[3]
Arestări	Peste 1.000[6]
Modifică text

Revoluția egipteană din 2011 a început cu o serie de demonstrații de stradă, proteste și acte de nesupunere civilă la 25 ianuarie 2011, zi aleasă de organizatorii Mișcării 6 Aprilie^[7][8] pentru a coincide cu Ziua Națională a Poliției.^[9] Protestele erau obișnuite în anii precedenți, dar manifestațiile din 2011 au fost cele mai mari în Egipt din 1977, de la Revolta pâinii, și fără precedent ca amploare,^[10] atrăgând participanți din diverse pături sociale și confesionale ale societății.^[8] Mohamed el-Baradei, cel mai cunoscut reprezentant al opoziției egiptene, i-a cerut președintelui Hosni Mubarak să demisioneze cât mai repede, pentru binele Egiptului. Numărul persoanelor ucise în timpul protestelor din Egipt se ridică la 18, dintre care 13 oameni au murit la Suez și cinci la Cairo, potrivit postului de televiziune al-Jazeera, citat de cotidianul Jerusalem Post.^{[necesită citare]} Aproape 20 de persoane au fost rănite în protestele din Suez, în timp ce în întreaga țară numărul răniților a depășit 900.^{[necesită citare]}

Odată cu căderea serii, mai mulți oficiali guvernamentali și oameni de afaceri au fugit din Egipt la bordul unor avioane particulare. Președintele Mubarak nu și-a făcut nicio apariție publică de marți, când au început revoltele. Vineri se anunțase că va ține un discurs la televiziune, eveniment care nu a mai avut loc.

Mubarak și-a dat demisia în ziua de 11 februarie 2011. După demisia sa, autoritățile egiptene au avut consfătuiri în vederea formării unui guvern de tranziție.

Pierderi

Economia Egiptului a pierdut până cel puțin 3,1 miliarde de dolari în urma crizei politice.

Banca Crédit Agricole face o primă evaluare a problemelor economice provocate de proteste și raportul instituției arată că pierderile se cifrează la 310 milioane de dolari pe zi. Banca a revizuit în jos prognoza pentru Egipt în 2011 in privința creșterii PIB-ului, la 3,7%, de la 5,3%, cât fusese inițial. Analiștii financiari anticipează o devalorizare de 20% a lirei egiptene.

Orice guvern care va veni după aceasta criză va avea de înfruntat provocări majore în reconstrucția imaginii țării și în lupta cu probleme fundamentale ale economiei, care fi agravate de revolta populară. Peste 40% dintre cei 80 de milioane de locuitori trăiesc la limita subzistenței, cu un venit de doar 2 dolari pe zi, potrivit Băncii Mondiale.

Alternative

• Mohammed el-Baradei (arabă: ‏محمد البرادعي‎ Muhammad al-Barādaʿī; n. 17 iunie 1942, Cairo, Egipt) a fost între anii 1997 - 2009, director general la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (IAEO), iar în anul 2005 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace.
• Frăția Musulmană prin dr. Mohammed Badie.

A scris despre revoluția egiptean

• Cartea egipteană a Revoluției Din perspectiva politică, sociologice și economice , Scriitor politic Ahmed Ghanem^[11] .

Activiști politici

• Asmaa Mahfouz
• Ahmed Ghanem (scriitor politic)
• George Isaac
• Israa Abdel-Fattah

Referințe

Legături externe

• Al jazeera- Egiptul va continua demonstrații și arestarea a sute de oameni.
• Yahoo-Blocat după protestele Egipt Arhivat în 29 ianuarie 2011, la Wayback Machine..
• Capitalele lumii privesc la demonstrațiile egipteane și solicită intervenție Arhivat în 18 ianuarie 2012, la Wayback Machine..
• INFOGRAFIE Revoluția violatorilor, 9 iulie 2013, Elena Dumitru, Adevărul
• „Stratfor“: Instabilitatea politică a Egiptului este provocată de probleme vechi, nerezolvate, 4 iulie 2013, Ana Stan, Adevărul