Pavel I al Rusiei

Pavel
Împărat și Autocrat al tuturor Rusiilor
Date personale
Născut20 septembrie 1754 (stil vechi)
St. Petersburg
Decedat (46 de ani) (stil vechi)
Castelul St Michael
ÎnmormântatCatedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiomor (înjunghiere[*]) Modificați la Wikidata
PărințiPetru al III-lea al Rusiei
Ecaterina a II-a a Rusiei
Frați și suroriAleksei Grigorievici Bobrinski[*][[Aleksei Grigorievici Bobrinski ((1762-1813))|​]]
Anna Petrovna[*][[Anna Petrovna (Daughter of Katherina II. of Russia)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuWilhelmina Louisa de Hessa-Darmstadt
Sophie Dorothea de Württemberg
CopiiAlexandru I
Marele Duce Constantin Pavlovici
Arhiducesa Alexandra de Austria
Elena, Mare Ducesă de Mecklenburg-Schwerin
Maria, Mare Ducesă de Saxa-Weimar-Eisenach
Ecaterina, regină de Württemberg
Olga Pavlovna
Anna, regină a Olandei
Nicolae I
Marele Duce Mihail Pavlovici
Cetățenie Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiesuveran[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba rusă Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăHolstein-Gottorp-Romanov
Domnie
Domnie6 noiembrie 1796 – 23 martie 1801 (&&&&&&&&&&&&&&&4.&&&&&04 ani, &&&&&&&&&&&&&126.&&&&&0126 zile)
PredecesorEcaterina II
SuccesorAlexandru I al Rusiei
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pavel (rusă Па́вел I Петро́вич; Pavel Petrovich) (1 octombrie (S.V 20 septembrie) 175423 martie (S.V 11 martie) 1801) a fost împărat al Rusiei în perioada 1796 - 1801.

Copilăria și tinerețea

Marea Ducesă Natalia Alexeievna a Rusiei. Portret de Alexander Roslin, Muzeul Ermitaj.
Maria Feodorovna, portret de Alexander Roslin.

Pavel s-a născut în Palatul împărătesei Elisabeta din St Petersburg. A fost fiul moștenitorului Elisabetei, Marele Duce Petru (mai târziu împăratul Petru al III-lea al Rusiei) și al soției lui Marea Ducesă Ecaterina (mai târziu împărăteasa Ecaterina a II-a a Rusiei). În memoriile ei, Ecaterina sugerează că tatăl lui Pavel n-a fost soțul ei Petru, ci iubitul ei, Serghei Saltikov. Cu toate că povestea a fost mult împrăștiată de către dușmanii lui Pavel, este destul de probabil ca acest lucru a fost pur și simplu o încercare de a pune la îndoială dreptul lui Pavel la tron. Fizic, el semăna cu Marele Duce Petru.

În timpul copilăriei sale, Pavel a fost luat din grija mamei sale de către împărăteasa Elisabeta. Ca băiat, Pavel era inteligent și frumos. Caracteristicile faciale de mai târziu sunt atribuite unei forme de tifos de care a suferit în 1771.

Ecaterina a avut mari probleme de a organiza prima căsătorie a lui Pavel cu Wilhelmina Louisa (care a dobândit numele rus de "Natalia Alexeievna"), una dintre fiicele lui Ludwig IX, Landgrave de Hesse-Darmstadt, în 1773. A permis ca Pavel să asiste la ședințele de consiliu pentru a fi instruit în viitoarea sa activitate de împărat. Profesorul său, Poroshin, se plângea de el că a fost "întotdeauna în grabă," că acționează și vorbește fără reflecție.

După ce prima sa soție a murit la naștere, mama sa i-a aranjat o altă căsătorie, la 7 octombrie 1776, cu frumoasa Sophie Dorothea de Württemberg, care a primit numele rus de Maria Feodorovna. În acest timp, Pavel a început să se amestece în intrigi de curte. Credea că este ținta unei încercări de asasinat. De asemenea, își suspecta mama că intenționează să-l omoare iar o dată a acuzat-o în mod deschis că ar fi vrut să-i pună în mâncare sticlă pisată.

Domnie

Pavel a devenit împărat după ce Ecaterina a suferit un accident vascular la 5 noiembrie 1796 și a murit fără să-și recapete cunoștința. Prima lui măsură a fost să se intereseze dacă există un testament al Ecaterinei, așa cum existau zvonuri prin care el ar fi fost îndepărtat de la succesiune în favoarea fiului său cel mare, Alexandru. Aceste temeri, probabil, au contribuit la promulgarea de către Pavel a "Legilor paveline", care instituie principiul strict al primogeniturii în Casa Romanov și nu au fost modificate de către succesorii săi.

Armata, atunci gata să atace Persia, în conformitate cu ultimele ordine ale Ecaterinei, a fost rechemată în capitală în termen de o lună de la ascensiunea lui Pavel. Tatăl său, Petru, a fost reînhumat cu mare pompă în Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg. Zvonurilor legate de nelegitimitatea sa, Pavel le-a răspuns prin inscripția în limba rusă de pe monumentul lui Petru I ridicat în timpul domnie lui Pavel, în apropiere de castelul St. Michael: "Pentru străbunic de la strănepot", o aluzie subtilă la declarația în latină a Ecaterinei "PETRO PRIMO CATHERINA SECUNDA" de pe faimoasa statuie a lui Petru "Călărețul din bronz" din St. Petersburg.

Împăratul Pavel a fost idealist și capabil de mare generozitate dar și mercantil și capabil de răzbunare. Pe parcursul primului an al domniei lui, Pavel a inversat multe dintre politicile dure ale mamei sale. Deși a acuzat mulți de iacobinism, a permis celui mai cunoscut critic al Ecaterinei, Aleksandr Nikolaevici Radișcev, să revină din exilul siberian. Împreună cu Radișcev, el l-a eliberat pe Nikolai Novikov din închisoarea Shlisselburg, și, de asemenea, pe Tadeusz Kościuszko; însă ambele persoane eliberate au fost ținute la moșiile lor sub supravegherea poliției. Vedea nobilimea rusă ca fiind decadentă și coruptă și a fost hotărât în a o transforma într-una disciplinată, principială, loială.

Acelora care s-au conformat viziunii sale de cavaler modern, de exemplu favoriții săi Kutuzov, Arakcheiev și Rostopchin, le-a dăruit mai mulți iobagi în cei 4 ani de domnie decât a dăruit mama sa iubiților ei în timpul celor 34 de ani de domnie. Cei care nu au împărtășit punctul lui de vedere cavaleristic au fost dizgrațiați.

În concordanță cu idealurile sale cavalerești, Pavel a fost numit Mare Maestru al Cavalerilor Ospitalieri cărora le-a dat adăpost după alungarea lor din Malta de către Napoleon. Conducerea lui a dus la crearea în Rusia a tradiției Cavalerilor Ospitalieri (Ordinul Maltez). Cu o mare cheltuială, a construit trei castele în jurul capitalei Rusiei. Mare parte din cauza iubirii cavalerești pe care i-a purtat-o Annei Lopuhina; relația se pare că a fost platonică și se înscria în felul său de a privi bărbăția cavalerească.

Împăratul Pavel a ordonat ca oasele lui Grigore Potiomkin, unul dintre iubiții mamei sale, să fie scoase și împrăștiate.[1]

Arbore genealogic

Arbore genealogic pentru Pavel I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
16. Christian Albert, Duce de Holstein-Gottorp
 
 
 
 
 
 
 
8. Frederic al IV-lea, Duce de Holstein-Gottorp
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
17. Frederica Amalia, Prințesă a Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
4. Carol Frederic, Duce de Holstein-Gottorp
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
18. Carol al XI-lea al Suediei
 
 
 
 
 
 
 
9. Hedwiga Sofia Augusta, Prințesă a Suediei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
19. Ulrika Eleonora, Prințesă a Danemarcei
 
 
 
 
 
 
 
2. Petru al III-lea al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
20. Alexei Mihailovici, Țarul Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
10. Petru I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
21. Natalia Kirilovna Narîșkina
 
 
 
 
 
 
 
5. Marea Ducesă Anna Petrovna a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
22. Samuel Skowroński
 
 
 
 
 
 
 
11. Ecaterina I a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
23. Elisabeta Moritz
 
 
 
 
 
 
 
1. Pavel I al Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
24. Johann, Prinț de Anhalt-Zerbst
 
 
 
 
 
 
 
12. Johann Ludovic I, Prinț of Anhalt-Dornburg
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
25. Sophie Auguste, Prințesă de Holstein-Gottorp
 
 
 
 
 
 
 
6. Christian August, Prinț de Anhalt-Zerbst
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
26. Georg Volrath de Zeutsch
 
 
 
 
 
 
 
13. Christine Eleonore de Zeutsch
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
27. Christine de Weissenbach
 
 
 
 
 
 
 
3. Ecaterina a II-a a Rusiei
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
28. Christian Albert, Duce de Holstein-Gottorp (= 16)
 
 
 
 
 
 
 
14. Christian August, Duce de Holstein-Gottorp
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
29. Frederica Amalia, Prințesă a Danemarcei (= 17)
 
 
 
 
 
 
 
7. Prințesa Johanna Elisabeta de Holstein-Gottorp
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
30. Frederic al VII-lea, Margraf de Baden-Durlach
 
 
 
 
 
 
 
15. Albertina Frederica, Contesă de Baden-Durlach
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
31. Auguste Marie, Prințesă de Holstein-Gottorp
 
 
 
 
 
 

Note

  1. ^ Farquhar, Michael (2001). A Treasure of Royal Scandals, p.192. Penguin Books, New York. ISBN 0-7394-2025-9.


v  d  m
Mari Duci ai Rusiei
Generațiile sunt numerotate de la ascensiunea lui Petru I al Rusiei.
Generația 1
țareviciul Alexei Petrovici • Alexander Petrovici • Pavel Petrovitci • Petru Petrovici
Generația 2
Generația 3
Pavel I
Generația 4
Generația 5
Generația 6
Generația 7
Generația 8
Generația 9
Generația 10
1 născut mare duce, însă titlul i-a fost retras prin ucazul țarului Alexandru al III-lea în 1886, care a limitat titlul numai la fiii și nepoții pe linie masculină ai țarului

2 Titlul de pretenție acordat de marele duce Chiril Vladimirovici ca pretendent la tronul Rusiei

3 Titlul de pretenție acordat de marele Duce Vladimir Kirillovici ca pretendent la tronul Rusiei

Control de autoritate