Nicholas Ray
| Nicholas Ray | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  La Crosse, Wisconsin, SUA |
| Decedat | (67 de ani)[1][2][3][4] New York City, New York, SUA[5] |
| Cauza decesului | cauze naturale (cancer pulmonar) |
| Căsătorit cu | Gloria Grahame (–) |
| Copii | Anthony Ray[*][[Anthony Ray (American actor and film producer (1937-2018))|]][6] |
| Cetățenie |  Statele Unite ale Americii[7] |
| Ocupație | regizor de film scenarist actor regizor[*] |
| Limbi vorbite | limba engleză[8][9] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea din Chicago Lincoln Park High School[*][[Lincoln Park High School (high school in Chicago, Illinois, USA)|]] La Crosse Central High School[*][[La Crosse Central High School (high school in La Crosse, Wisconsin)|]] |
Modifică date / text  | |
Nicholas Ray (Raymond Nicholas Kienzle; n. , La Crosse, Wisconsin, SUA – d. , New York City, New York, SUA) a fost un regizor american de film, una dintre cele mai proeminente personalități ale Hollywood-ului din anii 1950.
Încă din copilărie este fascinat de teatru. Dorindu-și să facă parte din lumea spectacolului, devine mai târziu șef de orchestră simfonică, director de scenă și realizator de emisiuni radiofonice in colaborare cu John Houseman. Studiază arhitectura cu marele arhitect american Frank Lloyd Wright. Profesional, în domeniul teatrului, colaborează cu Elia Kazan.
În cinematografie debutează în 1947, realizând pentru compania R.K.O. filmul They Live by Night (Ei trăiesc noaptea), povestea tragică a doi tineri respinși de societate. Această temă pare să revină obsedant în creația artistului, dublată și de profunde accente autobiografice în pelicule ca Knock on Any Door (1949) sau Rebel fără cauză (1955), ultimul considerat de altfel capodopera sa.
Filmografie
- Ei trăiesc noaptea - (1947)
- Secretul unei doamne - (1948)
- Knock on Any Door (Bate la orice ușă / Legea străzii) - (1949)
- Într-un loc singuratic - (1950)
- Născut pentru a fi rău - (1950)
- Pe tărâm primejdios - (1951)
- Giganții aerului / Gulerele de piele zburătoare / Zburătorii cu haine din piele[necesită citare] / Diavolii din Guadalcanal[necesită citare] - (1952)
- Oameni viguroși - (1952)
- Johnny Chitară - (1954)
- Run for Cover - (1954)
- Rebel fără cauză - (1955)
- Sânge încins (Hot Blood) (1956)
- Mai presus decât viața - (1956)
- Povestea lui Jesse James - (1957)
- Victorie amară - (1958)
- Wind Accros the Everglades - (1958)
- Party Girl - (1958)
- 1960 Umbre albe (The Savage Innocents)
- Regele regilor - (1961)
- Cinzeci și cinci de zile la Pekin - (1962)
- Wet Dreams - (1973)
- Nu ne putem întoarce iar acasă - (1973)
- Luminând deasupra apei - (1979) -- (realizat în colaborare cu Wim Wenders)
Note
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b c d „Nicholas Ray”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b c d Nicholas Ray, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b c d Nicholas Ray, SNAC, accesat în
- ^ „Nicholas Ray”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Genealogics
- ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)
Bibliografie
- Francois Truchaud - "Nicholas Ray", (Editions Universitaries, Paris, 1965)
- Jonathan Rosenbaum - "Nicholas Ray", în revista "Sense of Cinema" (iunie 2002)
- Jean Tulard - "Dictionaire du Cinema- Les Realisateurs" (Robert Laffont, Paris, 1985)
Legături externe
Materiale media legate de Nicholas Ray la Wikimedia Commons
- Senses of Cinema: Great Directors Critical Database
- Nicholas Ray la Internet Movie Database
- Photos of Nicholas Ray at SUNY Binghamton (Harpur College) from 1970-72 during the making of “We Can't Go Home Again” by Mark Goldstein
- Nicholas Ray la Find a Grave
- The New Yorker article
- Tom Farrell, We Can't Go Home Again, "La furia umana", n° 3, winter 2010 on www.lafuriaumana.it
- Claudio Mazzatenta, Nicholas Ray's MARCO. Memory of working of Nick, "La furia umana", n° 3, winter 2010 on www.lafuriaumana.it
- NICHOLAS RAY: THE LAST INTERVIEW with Kathryn Bigelow and Sarah Fatima Parsons "La furia umana", n° 5 on www.lafuriaumana.it
| |||||
