Județul Târnava-Mare (interbelic)

Județul Târnava Mare
stemă amplasare
Provincie:	Transilvania
Reședința:	Sighișoara
Populație:  •Total 1930:	Locul 147.994 loc.
Suprafață:  •Total:	Locul 2.836 km²
Perioadă de existență:	'
Subdiviziuni:	(inițial) patru plăși (ulterior) cinci plăși
Modifică text

Județul Târnava Mare a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era orașul Sighișoara.

Întindere

Județul se află în partea centrală a României Mari, în sudul regiunii Transilvania. În prezent, teritoriul aparține județelor Sibiu, Mureș și Brașov. Județul se învecina la nord cu județele Odorhei și Târnava Mică, la sud cu județele Sibiu și Făgăraș, iar la est cu județul Brașov. Județul a fost desființat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950.

Organizare

Teritoriul județului era împărțit inițial în patru plăși:^[1]

1. Plasa Agnita,
2. Plasa Mediaș,
3. Plasa Rupea și
4. Plasa Sighișoara.

Ulterior a fost creată a cincea plasă:

1. Plasa Șeica Mare.

Pe teritoriul județului Târnava Mare se aflau două comune urbane (orașe): Sighișoara (reședința județului) și Mediaș.

Populație

Conform recensământului din 1930, în județ trăiau 147.994 de locuitori, dintre care 44,8% români, 39,7% germani, 11,8% maghiari, 2,6% țigani ș.a.^[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau evanghelici-lutherani (39,2%), urmați de ortodocși (36,6%), greco-catolici (10,4%), reformați (6,2%), romano-catolici (4,5%) ș.a.^[3]

Mediul urban

Mediul urban, alcătuit din populația orașelor Sighișoara și Mediaș, era dominat de sași. Ponderea germanilor era de 39,3%, cea a românilor de 30,0%, iar cea a maghiarilor de 23,7%. Sub aspect confesional, populația urbană era alcătuită în 1930 din 36,2% luterani, 23,2% ortodocși, 15,2% romano-catolici, 10,4% reformați (calvini), 7,8% greco-catolici ș.a.

Conform datelor recensământului din 1930 orașul reședință de județ, Sighișoara, număra 13.033 de locuitori, dintre care 5.236 germani (40,17%), 4.366 români (33,49%) și 2.896 maghiari (22,22%).

Materiale documentare

• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după etnie și limbă maternă
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie
• 
  Populația județului în anul 1930, după religie

Referințe

Legături externe

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Târnava-Mare

• Portretul României Interbelice - Județul Târnava Mare

v • d • m Județele interbelice ale Regatului României Banat Caraș • Severin • Timiș-Torontal • Caraș-Severin Basarabia Bălți • Cahul • Cetatea Albă • Hotin • Ismail • Lăpușna • Orhei • Soroca • Tighina Bucovina Câmpulung • Cernăuți • Rădăuți • Storojineț • Suceava • Zastavna Crișana- Maramureș Arad • Bihor • Maramureș • Satu Mare Dobrogea Caliacra • Constanța • Durostor • Tulcea Moldova Bacău • Baia • Botoșani • Covurlui • Dorohoi • Fălciu • Iași • Neamț • Putna • Roman • Tecuci • Tutova • Vaslui Muntenia Argeș • Brăila • Buzău • Dâmbovița • Ialomița • Ilfov • Muscel • Olt • Prahova • Râmnicu Sărat • Teleorman • Vlașca Oltenia Dolj • Gorj • Mehedinți • Romanați • Vâlcea Transilvania Alba • Brașov • Ciuc • Cluj • Făgăraș • Hunedoara • Mureș • Năsăud • Odorhei • Sălaj • Sibiu • Someș • Târnava Mare • Târnava Mică • Trei Scaune • Turda

v • d • m România interbelică — Români — Limba română —  • Apărare • Capitala • Conducători • Constituție • Cultură • Demografie • Drapel •  • Economie • Educație • Istorie • Legi • Orașe • Politică • Stemă • Subdiviziuni • Turism  •  • Cioturi • Formate • Imagini • Portal  •