Ilva Mare, Bistrița-Năsăud
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Ilva Mare | |
| maghiară Nagyilva germană Grossilwa | |
| — sat și reședință de comună — | |
 Gospodărie țărănească din Ilva Mare mutată la muzeul grăniceresc năsăudean | |
  Ilva Mare Ilva Mare (România) | |
 Ilva Mare Ilva Mare (Județul Bistrița-Năsăud) | |
| Coordonate: 47°21′47″N 24°53′2″E ({{PAGENAME}}) / 47.36306°N 24.88389°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Bistrița-Năsăud |
| Comună | Ilva Mare |
| SIRUTA | 33346 |
| Atestare | 2654 |
| Altitudine | 620 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.868 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 427090 |
| Prefix telefonic | +40 x63 [1] |
| Prezență online | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Ilva Mare (maghiară Nagyilva, germană Grossilwa) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.
Așezare
Localitatea Ilva Mare se află în nord-estul județului Bistrița-Năsăud, fiind situată pe cursul superior al râului Ilva, în partea centrală a Munților Bârgăului.
Localitățile limitrofe sunt:
- Șanț, spre nord-est,
- Rodna, spre nord-vest,
- Leșu, spre sud, reședința comunei cu același nume
- Lunca Ilvei, spre est,
- Măgura Ilvei, spre vest.
Accesul se face pe drumul național DN17D, sau pe calea ferată Cluj-Napoca-Iași.
Relief, climă
Altudinea variază între 600 m și 1457 m (Vârful Miler din Muntele Cornii), relieful fiind predominant vulcanic. Temperatura medie anuală este de 4-6 °C.
Istoric
Lucrarea „Cronica Scurtă”, publicată de către preotul Grigore Gălan în anul 1840, afirmă că în anul 1710 a fost ridicată prima biserică din Ilva Mare, punct central al unei comunități care număra 60-70 de familii.
În 1762 Ilva Mare a fost declarată unitate adminstrativ-teritorială de sine stătătoare, odată cu militarizarea zonei de graniță a Monarhiei Habsburgice, prin formarea Regimentului de Infanterie Năsăudean. Militarizarea a fost ușor acceptată de către populația locală, deoarece în acest mod se evita încercarea de preluare a pământurilor și iobagizarea de către conducerea orașului Bistrița. Regimentul de graniță năsăudean a funționat între anii 1762-1851, perioadă în care ilvenii au participat la numeroase bătălii ale Monarhiei Habsburgice.
Note
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
| Control de autoritate |
|  |
|---|
| ||||||||||||||||
