Euroscepticism

Uniunea Europeană

Acest articol face parte din seria Politica și Guvernanța Uniunii Europene

Parlamentul European Președinte Roberta Metsola Grupurile mari; EPP (Manfred Weber) S&D (Iratxe García) A noua legislatură MPE (751) Mandatul 2019–2024 Biroul Vicepreședinte Chestor Conferința Procedură legislativă

Consiliul European Președinte Donald Tusk Partide Lista reuniunilor

Consiliul de Miniștri Președinție Austria Configurație Afaceri Generale Afaceri Străine Economic Euro Procedură legislativă Voturi Secretariat Secretar General Uwe Corsepius COREPER

Comisia Europeană Comisia Juncker Președinte Jean-Claude Juncker (EPP) Vicepreședinți Frans Timmermans Federica Mogherini Maroš Šefčovič Jyrki Katainen Valdis Dombrovskis Andrus Ansip Comisari Serviciul Civil Secretariatul General

Curtea de Justiție Curtea de Justiție Curtea Generală Tribunalul Funcției Publice Membri Jurisprudență

Alte instituții Banca Centrală Președinte SEBC Euro UEM Zona Euro Curtea de Conturi Buget OLAF Banca de Investiții CoR CESE Ombudsman Alte organisme Agenții Parchetul European

Politici și aspecte Buget Patru libertăți EEA Piața Unică Zona LS&J Schengen Politici Agricolă Energetică Piscicolă Regională Cetățenie Proeuropenism Euroscepticism Integrarea Supranaționalism Federalism S.U.E. Europa cu mai multe viteze Opt-outs Consolidarea cooperării Retragerea

Afaceri externe Înaltul Reprezentant Federica Mogherini Serv. de Acțiune Externă Politică Externă Politică de Apărare Extindere

Alegeri 1979, 1984, 1989, 1994 1999, 2004, 2009, 2014 2019 (ultimele alegeri) 2024 (următoarele alegeri) Partide politice Circumscripții Referendum

Legislație Acquis Supremația Subsidiaritatea Tratate Drepturile Fundamentale Membri  v • d • m

Euroscepticism este o ideologie politică legată de scepticism față de Uniunea Europeană și de integrarea europeană în general. Uneori, acest scepticism este acompaniat de dorința de a păstra suveranitatea și identitea națiunilor europene în loc de a se crea un stat federal european.

Distribuție

Mișcări eurosceptice există în toate statele membre ale Uniunii Europene, deși în unele state, mai ales în Europa de Nord, aceste ideologii sunt mai dezvoltate. De exemplu, Norvegia nu a devenit membru al Uniunii Europene din cauza euroscepticismului răspândit, pe când Suedia, Danemarca și Regatul Unit nu fac parte din zona euro. În Suedia și Regatul Unit, mai puțin de 30% din cetățeni cred că țările lor au beneficiat din aderarea la UE. Dintre țările care au aderat la Uniune în 2004, Republica Cehă este cea mai eurosceptică, deși aceste țări sunt, în general, mai puțin eurosceptice. În țările sudice, mai ales Spania, Portugalia și Grecia, și în Republica Irlanda, euroscepticismul nu este atât de răspândit, considerând că aceste țări au beneficiat cel mai mult de la aderarea lor la UE.

România

Acele câteva partide care declară opinii eurosceptice dure provin din spectrul de dreapta, cum ar fi Noua Republică, Partidul România Mare și Noua Dreaptă. Partidele eurosceptice nu au reușit să obțină reprezentare la alegerile pentru fotoliile de eurodeputați din 2019. Așa că, începând cu legislatura din iunie 2020, nici unul n-a intrat în Parlamentul European. E de precizat că și Partidul Social-Democrat e eurosceptic (azi având în țară 110 de deputați și 47 senatori), dar tonul lui e mai moderat.^[1] Euroscepticismul nu e la modă, relativ spus, în România; toate partidele politice dominante din țară sunt pro-U.E. și, conform unui sondaj de opinie din 2015, 65% din cetățenii români au o părere bună despre apartenența țării la blocul comunitar. ^[2]

O surpriză a avut loc pe scena locală, când la alegerile parlamentare din 2020 a reușit să intre în Parlament un partid recent-înființat, anti-sistem și eurosceptic, denumit Alianța pentru Unirea Românilor, care a obținut 33 de locuri de deputați (din 330) și 14 de senatori (din 136).

Un sondaj național nou, finanțat de ambasada americană și realizat de LARICS în perioada 29 septembrie – 10 octombrie 2022, relevă că există percepția că unele țări UE profită economic de România, că politicile UE nu ni se potrivesc întotdeauna sau că UE ne impune prea multe reguli. Astfel, 35,3% cred că UE ar trebui să devină mai degrabă o uniune a națiunilor cu mai multă autonomie a statelor membre, 10,6% cred că ar trebui să se desființeze, 32,4% să rămînă ca pînă acum, în timp ce doar 21,3% vor ca UE să aibă mai multă putere. ^[3]

Republica Moldova

Cele mai importante partide eurosceptice din stânga Prutului sunt Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (ce provine din spectrul de stânga), care, oficial, și-a declarat ca scop de bază integrarea țării în Uniunea Economică Euroasiatică, și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, chiar dacă, azi, discursul șefului lui a devenit mai blând pe tema eurosceptismului. Începând cu iulie 2021, ambele partide fac parte din Parlamentul moldovean, unde au fost alese pe listele unui bloc electoral comun, deținând împreună 32 de fotolii din totalul 101 de fotolii de deputați.

Note

Vezi și

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Euroscepticism

• Europenism
• Alianța pentru Europa Națiunilor – partid pan-european cu ideologie eurosceptică
• Plecarea României din U.E.