Ecaterina Stenbock

Ecaterina Stenbock
Ecaterina Stenbock ca regină văduvă
Date personale
Născută	22 iulie 1535 Torpa, Västergötland
Decedată	13 decembrie 1621 Strömsholm, Västmanland
Înmormântată	Catedrala Uppsala
Părinți	Gustaf Olofsson Stenbock Brita Eriksdotter Leijonhufvud
Frați și surori	Beata Stenbock[*][[Beata Stenbock (Swedish noblewoman, wife of Per Brahe the Elder)|​]] Ebba Stenbock[*][[Ebba Stenbock (Swedish noble)|​]] Arvid Gustafsson (Stenbock)[*][[Arvid Gustafsson (Stenbock) (Swedish military personnel)|​]] Erik Gustafsson Stenbock[*][[Erik Gustafsson Stenbock (Swedish military personnel (1538-1602))|​]] Karl Gustavsson Stenbock[*][[Karl Gustavsson Stenbock (- 10 Jan 1609)|​]] Olof Gustavsson Stenbock[*][[Olof Gustavsson Stenbock ((1537-1599))|​]] Abraham Gustafsson Stenbock[*][[Abraham Gustafsson Stenbock (-1567)|​]]
Căsătorită cu	Gustav I al Suediei
Ocupație	femeie de afaceri
Limbi vorbite	limba suedeză[1]
Apartenență nobiliară
Titluri	regină consoartă
Familie nobiliară	Stenbock[*][[Stenbock (noble family)|​]]
Regină consort a Suediei
Domnie	1552–1560
Încoronare	23 august 1552
Modifică date / text

Ecaterina Stenbock (suedeză Katarina Gustavsdotter Stenbock; 22 iulie 1535 – 13 decembrie 1621) a fost regină consort a Suediei între 1552 și 1560 ca a treia și ultima soție a regelui Gustav I. Ea a fost fiica lui Gustaf Olofsson Stenbock și a Brita Eriksdotter Leijonhufvud, care a fost sora celei de-a doua soții a regelui, Margareta Leijonhufvud. Ecaterina a fost sora lui Ebba Stenbock.

Biografie

Căsătoria Ecaterinei cu regele a fost contestată de către biserică și cler, din cauza relației ei (nepoată) a fostei soții a regelui. Cu toate acestea, regele a răspuns că legile Vechiului Testament erau aplicabile numai pentru evrei, și, prin urmare, nunta ar putea avea loc.

Căsătoria a fost celebrată cu mare cheltuială la Vadstena, la 22 august 1552, în același timp ce ciuma mătura toată țara iar orașul Turku a ars;oamenii au susținut că au văzut semne rele pe cer. A doua zi, Ecaterina a fost încoronată regină. Festivitățile au durat trei zile. Când Curtea a plecat, orașul Vadstena a ars într-un mare incendiu, care a fost văzut ca un alt semn rău. Căsătoria nu a fost una fericită, lucru admis de către însuși regele; chiar s-a spus că el intenționa să scrie o lege care să împiedice orice căsătorie viitoare între: "Doi oameni dintre care unul e tânăr și celălalt bătrân".
Se spune că regele a auzit-o vorbind de fostul ei logodnic, Gustav Tre Rosor ("Trei Trandafiri"), în somn, în care ea a spus: "Regele Gustav îmi este foarte drag, dar eu nu-l voi uita niciodată Trandafirul". Sănătatea regelui a intrat în declin în următorii ani, iar ea a fost mai mult o asistentă medicală decât soția sa timp de cei opt ani când a fost regină.

În 1554 și în 1556 au existat semne că este însărcinată, dar niciodată nu s-a anunțat oficial vreo sarcină și nici unul nu a confirmat vreodată.^[2] Ea a vizitat Finlanda în 1555, unde a rămas până în 1556.^[2]

Regina mamă

După moartea regelui în 1560, Ecaterina a trăit ca văduvă timp de 61 de ani. Ea a fost prima regina văduvă suedeză care a primit titlul de "Riksänkedrottning", care înseamnă "regina văduvă a regatului". Domeniile ei au făcut-o foarte bogată și independentă ca văduvă.
Ea a împrumutat bani mai multor regi care au urmat soțului ei. De asemenea, ea a acționat ca mediator în conflicte. Cum Eric al XIV-lea al Suediei era necăsătorit, regina văduvă Ecaterina a deținut rolul ceremonios de prima doamnă a curții regale în timpul domniei sale. În 1562, de exemplu, ea a deschis balul dat pentru ambasada Poloniei, care a venit pentru a discuta cu Eric nunta dintre ducele Ioan (fratele regelui) și Catherine Jagellon a Poloniei. În 1568 ea a fost nașa fiului lui Eric cu Karin Månsdotter.

Note