Comuna Coarnele Caprei, Iași

Coarnele Caprei
—  comună  —
Coarnele Caprei se află în România
Coarnele Caprei
Coarnele Caprei
Coarnele Caprei (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°23′53″N 27°05′57″E ({{PAGENAME}}) / 47.39806°N 27.09917°E
Țară România
Județ Iași
SIRUTA96334
ReședințăCoarnele Caprei
Componență
Guvernare
 - primar al comunei Coarnele Caprei[*]​Mihai Țibucanu[*]​[1] (PNL, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total44,34 km²
Altitudine123 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total2.438 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Coarnele Caprei este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Arama, Coarnele Caprei (reședința) și Petroșica.

Așezare

Scobinți Plugari Plugari
Ceplenița Fântânele
Cotnari Belcești Focuri

Comuna se află în partea nordică a județului, aproape de limita cu județul Botoșani. Este străbătută de șoseaua județeană DJ281B, care o leagă spre sud-vest de Belcești și spre nord-est de Plugari. În satul Coarnele Caprei, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ281D, care o leagă spre vest de Ceplenița (unde se termină în DN28B) și spre est de Focuri și Gropnița.[2]

Istorie

Urme ale unor comunități umane diverse pe raza comunei exista din neolitic, aici fiind identificate morminte vechi de 5000 de ani, precum și trei așezări din perioada târzie a Epocii Bronzului (1450-1100 î.Hr.) de către specialiștii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.[3]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, „cotunele” Arama-Protopopu și Coarnele Caprei făcând parte din comuna Belcești, plasa Bahlui.[4]

În anii 1890, locuitorii celor două localități, care numărau 400 de familii,[5][6] dar și a altora învecinate, precum Focuri, Cioara și Fântânele,[7][8] au solicitat în mod repetat separarea de aceasta comună pentru a forma una distinctă, numită Coarnele Caprei, cu reședința în satul omonim, datorită distanței mari până la primăria Belcești și a nemulțumirii locuitorilor față de lipsa infrastructurii investițiilor.[9] În 1891 cererea localităților fusese aprobată de Ministerul de Interne, rămânând aprobarea raportului lor de către Consiliul de Miniștri, urmând ca aceștia să creeze un proiect de lege catre Adunarea Deputaților.[8]

În 1894, în ziarul Evenimentul, era publicată o știre în care satele Focurile, Coarnele Caprei și Arama urmau să se dezlipească de comuna Belcești și să formeze o comună de sine stătătoare cu reședința în Focurile, începând cu data de 1 aprilie 1895.[10] Cu toate acestea, în 1896 localitățile făceau parte în continuare din comuna Belcești.[11]

În cadrul ședinței Senatului din a fost votată legea prin care „cătunele Cornul-Caprei, Arama și Focurile”[12] dar și localitatea Fântânele,[13] „formează o comună separată sub numirea Coarnele-Caprei”,[12][14] începând cu data de .[15][16][17] Legea fost publicată în Monitorul Oficial din .[18] Totuși, aplicarea legii a fost amânată pentru din cauza că recensământul contribuabililor noii comune încă nu fusese realizat,[19][20] amânarea prelungindu-se până în aprilie 1903, cand nouă comună a fost formată, avându-l ca prim primar pe Vasile Cucu[21], ales cu 491 voturi[22] și pe I. Melinte ca ajutor de primar.[23] În același an a fost introdus în comună serviciul telefonic[24] iar consiliul comunei aproba stabilirea a doi evrei în localitate.[25]

Primul an al noii comune a început cu dificultăți, debutând cu o epidemie de scarlatină în a doua jumătate a anului 1903.[26][27][28]

În anul 1904, noua comună a fost trecută în circumscripția de recrutare a Companiei 11 din Regimentul 13 „Ștefan cel Mare”.[29]

Tot în 1904 au fost puse bazele Băncii Populare „Unirea” din localitate.[30][31]

Răscoala de la 1907 a cuprins și comuna Coarnele Caprei, aceasta fiind la aproximativ 40 km de Flămânzi, iar în , în localitate, a intervenit armata a restabili ordinea, însă fără succes.[32] Agitația țăranilor s-a potolit la sfârșitul lunii, după ce Constantin Stere, care avea atunci funcția de prefect, a vizitat localitatea și a vorbit cu localnicii despre propunerile guvernului pentru îmbunătățirea situației acestora.[33] Consiliul comunal a fost dizolvat, iar Al. Săvescu a fost ales ca primar, N. Popovici fiind ajutor de primar.[34] Săvescu a fost revocat din funcție în luna august a aceluiași an.[35][36] În perioada următoare au fost făcute arestări în comună a celor care erau bănuiți a fi agitatori, precum preotul N. Popovici[37] și a lui Sava Belici, lipovean.[38]

În luna iunie a aceluiași an, locuitorii din Coarnele Caprei au cerut prefecturii expulzarea familiilor de evrei care locuiau în localitate, cererea acestora fiind admisă.[39][40] Numărul acestora varia în funcție de sursa informațiilor, unele menționând un număr de 20 de evrei,[41] altele 80 de persoane, însumând 13[42] sau 14[43] familii, iar după alte surse au existat 90 de persoane, totalizând un număr de 16 familii.[44][45][46] Evreii au avut termen pentru părăsirea localității până la sfărșitul lunii iunie, iar unii s-au mutat previzoriu la Iași de unde, majoritatea au emigrat în Statele Unite ale Americii.[43][47][48][49] Pentru a forța plecarea acestora, în iulie 1907, consiliul comunal a luat decizia de a închide cârciumile și prăvăliile evreiești din localitate.[50][51][52] Două familii de evrei au fost exceptate provizoriul la expulzare de către Gheorghe Kernbach, acesta îngăduindu-le șederea în localitate pănă la 1 septembrie, din pricina unor boli care existau în sânul acestor familii.[43] În 1908, primarul N. Popovici și ajutorul de primar Gh. Popovici sunt revocați din funcție de către prefectură pentru că nu au „executat ordinul de isgonirea străinilor din acea comună”,[53][54] deși în martie fusese izgonit din localitate „David Zaharovici dmpreună cu toată familia”.[55]

Tot în 1908 a fost menționată și localitatea Iazu Porcului în componența comunei[56] și, în același an, reședința comunei a fost mutată la Fântânele,[57] iar localitatea Iazu Porcului a trecut la comuna Șipote.[58] Locuitorii au Consiliului Județean, în 1910, mutarea reședinței înapoi la Coarnele Caprei,[59][60] cererea acestora fiind aprobată.[61] Localitățile Focuri și Fântânele s-au dezlipit, pentru a forma comuna Focuri, iar comuna Coarnele Caprei era formată din satele Coarnele Caprei și Arama,[62][63] începând cu aprilie 1911.[64] O lună mai târziu a fost confirmat ca primar Costachi Iamandi, ajutor de primar fiind Gh. I. Popa.[65][66][67]

În același an a fost confirmat faptul că mai existau evrei în localitate, din pricina unui incendiu care mistuit moara deținută de Strul Gutman.[68][69]

În 1912, Ministerul de Interne a aprobat regulamentul de funcționare poliției rurale din comună,[70][71] iar în 1913 a fost înființat un post de factor poștal care să deservească localitatea.[72][73] În același an făcea parte din plasa Cârligătura, cu reședința la Târgu Frumos.[74]

La data de comuna Coarnele Caprei a fost scena unui incident care a stârnit alarma autorităților. Conform ziarului Opinia, autoritățile au primit o notificare telefonică eronată, care sugera că un număr de țărani s-ar fi răsculat și ar fi luat o parte din moșie cu forța, arând-o. Alarma a fost amplificată de solicitarea trimisă prin nota telefonică, care cerea trimiterea de urgență a două companii de soldați. În urma unei investigații rapide, s-a constatat că incidentul a fost o mică neînțelegere cauzată de redactarea greșită a notei telefonice.[75] Similar, ziarul Universul a raportat că autoritățile au fost alarmate de o pretinsă răscoală, dar cercetările ulterioare au clarificat că nu era vorba de o răscoală, ci doar de o confuzie.[76]

O epidemie de pojar a afectat copiii din comună în anul 1914 când au fost înregistrate 70 de cazuri de infectare, dintre care 25 au fost fatale.[77][78][79]

La 3 februarie 1915, Constantin Iamandi a fost revocat din funcția de primar, din ordinul secretarului de stat al Ministerului de Interne, pentru încălcări repetate ale legii, precum însușirea banilor din arendarea pământurilor statului și refuzul autentificării contractelor de arendare.[80][81] În locul său a fost ales Vasile Lăpușneanu, care este destituit la 12 octombrie 1915, pentru mai multe abateri grave,[82][83] inclusiv însușirea ilegală a fondurilor destinate procurării de bunuri și combaterii epidemiilor, și utilizarea necorespunzătoare a banilor publici pentru cheltuieli personale.[84] În locul acestuia a fost ales Gh. I. Popa, ajutor de primar fiind Ioan Țibucanu.[85][86]

În numărul 281 al ziarului Mișcarea din 16 decembrie 1918, a fost menționat decesul lui Ioana Cosma Nechita, la vârsta de 110 ani, fiind un caz rar de longevitate pentru acele vremuri.[87]

Anuarul Socec din 1923-1924 menționa comuna cu 2010 de locuitori, având pe Dumitru Horga ca primar, Petru Darcu ca notar, Ioan Dimitriu și Eugenia Mihăilescu ca învățători și Octav Stigseanu ca preot paroh. În comună existau următoarele afaceri:

  • băcănii: Societatea Cooperativă „Albina”, Gh. Chiper, Gh. DImitriu, Grig. Grigoraș, D. Aneta Mandache, Ioan Manea, N-lea Manoliu, Vasile Melinte, V. V-le Niță, N-lae Popa, Gh. Stan, V. Maria Pasote, Natalia Varitchevici, Petru a Varvarei și C-tin Zamfir;
  • Banca Populară „Unirea”, având pe Ion Melinte ca președinte;
  • brutari: Lăzărescu V-le;
  • cârciumari: V-le Crauciuc, Gh. Filoti, C-tin Grigoraș, Vasile Grigoraș, D-tru Mandachi, St. Ursoiu și D-tru Zoitanu.[88]

Pe 27 septembrie 1925, comuna a fost scena unui eveniment politic și social. Liga Apărării Național-Creștine a convocat o adunare anisemită în Coarnele Caprei, la urmau să ia parte și sătenii din comunele învecinate.[89] La intrarea în sat, un grup de „cuziști” a fost oprit de un cordon de soldați. Între șefii cordonului și cei ai manifestanților au început discuții care nu au dus la nici o înțelegere. Cuziștii au încercat să intre în localitate cu forța, intrând astfel într-o încăierare cu soldații. Manifestanții au fost respinși după ce cordonul armat a fost întărit.[90][91]

În anul 1926, deoarece satul Coarnele Caprei nu avea o biserică, iar sătenii erau nevoiți să meargă la cea din Arama, localnicii au organizat o colectă pentru construirea bisericii din centrul comunei, în care au adunat peste un milion de lei în bani și aproape un milion de lei în materiale de construcție. Lucrările au început în primăvara acelui an după planurile arhitectului Masolini.[92] Sfințirea bisericii a avut loc în 12 septembrie 1937 de un sobor de preoți conduși de Mitropolitul Moldovei, Nicodim Munteanu, la ceremonie fiind prezenți și ministrul culturii, Victor Iamandi,[93] care contribuise cu 500.000 de lei pentru finalizarea bisericii,[94] Osvald Racoviță, Gheorghe Vasiliu-Voina și Eduard Lăzărescu.[95] Pictura bisericii a fost realizată de Nicolae Popovici, profesor la liceul Național din Iași și Grigore Popovici, profesor la Liceul Internat din Iași.[96]

Dupa reforma administrativa din 1929 comuna a fost desființată, iar satele Coarnele Caprei și Arama au fost trecute la comuna Belcești.[97][98][99]

Comuna a fost reînființată în 1932, fiind compusă tot din Coarnele Caprei și Arama,[100] iar la începutul anului 1933 făcea parte din plasa Bahlui-Cârligătura,[101] câteva luni mai târziu trecând la plasa Cârligătura, reînființată.[102] În 1942 localitatea a trecut la plasa Târgu Frumos.[103]

Satul Petroșica a intrat în componența comunei în 1939.[104]

Cu puțin înainte de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, comuna și drumul care venea de la Ceplenița către Focuri și trecea prin comună, au fost declarate de interes militar.[105][106] În timpul războiului soldați din localitate și-au pierdut viața,[107] iar în 1944, în cadrul Ofensivei Uman–Botoșani localitatea a fost ocupată de Armata Sovietică, fiind în apropierea liniei de front până la Operațiunea Iași-Chișinău. Locuitorii au fost evacuați, devenind refugiați.[108][109][110][111][112]

În mai 1946, în ziarul Moldova Liberă a fost publicată știrea că I. V. Ciuraru, fost primar al comunei a fost trimis în judecată pentru abuz de putere, tăinuire și furt, fiind acuzat de mai multe infracțiuni, inclusiv confiscarea ilegală de bunuri militare, însușirea porumbului colectat de la evacuați, pescuit fără autorizație, spargerea și jefuirea unui post de jandarmi, și confiscarea ilegală de animale și echipamente agricole.[113]

În 1945 comuna făcea parte din plasa Șipote, [114] în 1950 a fost transferată raionului Hârlău din regiunea Iași, iar în 1968 a revenit în alcătuirea actuală la județul Iași.[115][116][117]

Fauna

La începutul secolului al XX-lea în apropierea localității era prezent lupul, fiind consemnate mai multe atacuri ale haitelor de lupi aspura animalelor domestice sau a oamenilor.[118][119][120][121][122][123][124]

Demografie




Componența etnică a comunei Coarnele Caprei

     Români (91,43%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (8,57%)




Componența confesională a comunei Coarnele Caprei

     Ortodocși (90,85%)

     Alte religii (0,25%)

     Necunoscută (8,9%)

În 1912 localitatea avea 542 de case cu 566 gospodării și 2310 locuitori.[125][126]

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Coarnele Caprei se ridică la 2.438 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.091 de locuitori.[127] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,43%), iar pentru 8,57% nu se cunoaște apartenența etnică.[128] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,85%), iar pentru 8,9% nu se cunoaște apartenența confesională.[129]

Evoluție istorică

Politică și administrație

Comuna Coarnele Caprei este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mihai Țibucanu[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[130]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal6      
Partidul Social Democrat5      

Obiective turistice

  • Acumulările Belcești;
  • Biserica „Înălțarea Domnului” din Coarnele Caprei;
  • Biserica „Sfântul Nicolae” din Arama;
  • Biserica „Sfântul Ilie” din Petroșica;
  • Monumentul Eroilor din Coarnele Caprei;
  • Muzeul Etnografic „Colț de Rai Românesc” din Coarnele Caprei.

Personalități

Vezi și

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Google Maps – Comuna Coarnele Caprei, Iași (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  3. ^ Hutanu, Valentin (). „Vechi morminte, de peste 5.000 de ani, într-o nouă descoperire arheologică făcută cu ajutorul imaginilor din satelit, la zeci de kilometri lângă municipiul Iași”. BZI.ro. Accesat în . 
  4. ^ Lahovari, George Ioan (). „Belcești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 358. 
  5. ^ „Universul, aprilie 1890 (Anul 7, nr. 77-97) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  6. ^ „Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  7. ^ „Ecoul Moldovei, 1890-1893 (Anul 1, nr. 2-63) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  8. ^ a b „Lupta, februarie 1891 (Anul 8, nr. 1331-1352) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  9. ^ „Lupta, aprilie 1890 (Anul 7, nr. 1090-1111) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  10. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1894 (Anul 2, nr. 485-556) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  11. ^ „Evenimentul, ianuarie-martie 1896 (Anul 4, nr. 844-914) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  12. ^ a b „Timpul, februarie 1897 (nr. 24-47) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  13. ^ „Universul, februarie 1897 (Anul 15, nr. 27-50) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  14. ^ „Universul, februarie 1897 (Anul 15, nr. 27-50) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  15. ^ „Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  16. ^ „Evenimentul, aprilie-iunie 1897 (Anul 5, nr. 1209-1277) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  17. ^ „Evenimentul, ianuarie-martie 1897 (Anul 5, nr. 1135-1208) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  18. ^ „Universul, martie 1897 (Anul 15, nr. 51-76) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  19. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1897 (Anul 5, nr. 1353-1424) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  20. ^ „Evenimentul, ianuarie-martie 1898 (Anul 6, nr. 1425-1494) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  21. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1905 - ianuarie-februarie 1906 (Anul 13, nr. 182-285) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  22. ^ „Evenimentul, aprilie-iunie 1903 (Anul 11, nr. 46-116) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  23. ^ „Evenimentul, aprilie-iunie 1904 (Anul 12, nr. 40-105) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  24. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  25. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1903 - ianuarie-februarie 1904 (Anul 11, nr. 191-293) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  26. ^ „Evenimentul, iulie-septembrie 1903 (Anul 11, nr. 117-190) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  27. ^ „Universul, noiembrie 1903 (Anul 21, nr. 300-329) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  28. ^ „Universul, decembrie 1903 (Anul 21, nr. 330-356) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  29. ^ „Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  30. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  31. ^ „Universul, octombrie 1904 (Anul 22, nr. 270-300) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  32. ^ „Universul, martie 1907 (Anul 25, nr. 58-88) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  33. ^ „Universul, martie 1907 (Anul 25, nr. 58-88) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  34. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1906 - ianuarie-februarie 1907 (Anul 14, nr. 185-285) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  35. ^ „Evenimentul, iulie-septembrie 1907 (Anul 15, nr. 113-184) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  36. ^ „Adevěrul, august 1907 (Anul 20, nr. 6443-6472) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  37. ^ „Evenimentul, aprilie-iunie 1907 (Anul 15, nr. 42-112) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  38. ^ „Opinia, aprilie 1907 (Anul 4, nr. 112-134) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  39. ^ „Evenimentul, aprilie-iunie 1907 (Anul 15, nr. 42-112) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  40. ^ „Universul, iunie 1907 (Anul 25, nr. 147-176) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  41. ^ „Evenimentul, aprilie-iunie 1907 (Anul 15, nr. 42-112) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  42. ^ „Opinia, iunie 1907 (Anul 4, nr. 160-182) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  43. ^ a b c „Opinia, iunie 1907 (Anul 4, nr. 160-182) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  44. ^ „Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  45. ^ „Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  46. ^ „Opinia, iulie 1907 (Anul 4, nr. 183-207) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  47. ^ „Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  48. ^ „Evenimentul, iulie-septembrie 1907 (Anul 15, nr. 113-184) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  49. ^ „Dimineaţa, iulie 1907 (Anul 4, nr. 1214-1244) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  50. ^ „Evenimentul, iulie-septembrie 1907 (Anul 15, nr. 113-184) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  51. ^ „Opinia, iulie 1907 (Anul 4, nr. 183-207) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  52. ^ „Universul, iulie 1907 (Anul 25, nr. 177-207) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  53. ^ „Opinia, iunie 1908 (Anul 5, nr. 449-471) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  54. ^ „Ultime informații”. Evenimentul (113). . 
  55. ^ „Ultime informații”. Evenimentul (35). . 
  56. ^ „Prețurile învoelilor în județul Iași”. Opinia (409). . 
  57. ^ Economul Sava Popovici (). „Albina, no. 3, anul XVII”. adt.arcanum.com. p. 130. Accesat în . 
  58. ^ „INFORMAȚII”. Evenimentul (76). . 
  59. ^ „Opinia, februarie 1910 (Anul 7, nr. 933-955) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  60. ^ „Mişcarea, februarie 1910 (Anul 2, nr. 24-46) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  61. ^ „Opinia, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 1125-1149) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  62. ^ „Dimineaţa, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 2426-2453) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  63. ^ „Opinia, decembrie 1910 (Anul 7, nr. 1174-1197) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  64. ^ „Mişcarea, aprilie 1911 (Anul 3, nr. 72-93) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  65. ^ „Opinia, iunie 1911 (Anul 8, nr. 1315-1338) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  66. ^ „Evenimentul, aprilie-iunie 1911 (Anul 19, nr. 45-111) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  67. ^ „Mişcarea, iunie 1911 (Anul 3, nr. 116-138) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  68. ^ „Mişcarea, august 1911 (Anul 3, nr. 167-189) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  69. ^ „Opinia, august 1911 (Anul 8, nr. 1365-1387) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  70. ^ „Evenimentul, februarie-martie 1912 (Anul 20, nr. 1-26) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  71. ^ „Opinia, martie 1912 (Anul 9, nr. 1531-1555) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  72. ^ „Opinia, aprilie 1913 (Anul 10, nr. 1846-1867) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  73. ^ „Evenimentul, aprilie-iunie 1913 (Anul 21, nr. 43-110) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  74. ^ „Opinia, aprilie 1913 (Anul 10, nr. 1846-1867) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  75. ^ „Informații”. Opinia (1987). . 
  76. ^ „Pretinsa revoltă din Coarnele Caprei”. Universul (257). . 
  77. ^ „Ultima oră telefonică”. Mişcarea, anul IV, nr. 292. . Accesat în . 
  78. ^ „Informații”. Opinia, anul XII, nr. 2362. . Accesat în . 
  79. ^ „Puternică epidemie de pojar”. Universul, anul XXXII, nr. 355. . Accesat în . 
  80. ^ „DECIZIUNI MINISTERIALE”. Monitorul Oficial (247). . p. 11054. 
  81. ^ „Ultima oră telefonică”. Mișcarea (26). . 
  82. ^ „Informații”. Mișcarea, ANUL VII, No. 229. . Accesat în . 
  83. ^ „DECIZIUNI MINISTERIALE”. Monitorul Oficial, nr. 166. . p. 6972. Accesat în . 
  84. ^ „DECIZIUNI MINISTERIALE”. Monitorul Oficial (166). . 
  85. ^ „Informații”. Mișcarea, ANUL VII, No. 282. . Accesat în . 
  86. ^ „Informații”. Opinia, Anul XIII, No. 2089. . Accesat în . 
  87. ^ „Informațiuni”. Mișcarea, anul X, no. 281. . Accesat în . 
  88. ^ Melbert, N. (). Anuarul „Socec” al României-Mari (PDF). II. Socec. p. 412. 
  89. ^ „Politice”. Universul (221). . p. 2. 
  90. ^ „Întrunirile cuziste de eri”. Adevěrul (12820). . p. 4. 
  91. ^ „Întrunirile antisemite”. Patria (211). . p. 2. 
  92. ^ „Opinia, aprilie 1926 (Anul 22, nr. 5653-5676) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  93. ^ „Lumea, iulie-septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5759-5836) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  94. ^ Dima (). „D-nii miniștri Ion Inculeț și Victor Iamandi au sosit ieri la Iași”. Lumea, anul XX, no. 5817. Accesat în . 
  95. ^ „Sfinţirea bisericei de la Coarnele Caprei In prezenţa Mitropolitului Nicodim şi a d-lui ministru Iamandi”. Opinia, ANUL XXXII, No. 9132. . Accesat în . 
  96. ^ „Doi profesori ieşeni au pictat biserica din Coarnele Caprei”. Opinia (9134). . 
  97. ^ „ANEXA Nr. 2 La înaltul decret regal Nr. 4.036 din 7 Decemvrie 1929”. Monitorul Oficial, nr. 274. . p. 9240. Accesat în . 
  98. ^ „Discuţia legii administrative”. Mișcarea, Anul XXIIl, nr. 238. . Accesat în . 
  99. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 216. . 
  100. ^ „COMUNICATE ȘI CIRCULARI MINISTERIALE. MINISTERUL DE INTERNE. Prefectura județului Iași”. Monitorul Oficial, nr. 255. . p. 6436. Accesat în . 
  101. ^ „Noua delimitare administrativă”. Opinia, ANUL XXIX, No. 7723. . Accesat în . 
  102. ^ „MINISTERUL DE INTERNE”. Monitorul Oficial, nr. 138. . p. 4121. Accesat în . 
  103. ^ „MINISTERUL AFACERILOR INTERNE”. MONITORUL OFICIAL (Partea I), Nr. 132. . p. 4842. Accesat în . 
  104. ^ „TABLOU-ANEXA de împărțirea administrativă a județului IAȘI”. MONITORUL OFICIAL Nr. 89. . p. 2344. Accesat în . 
  105. ^ „Limitele zonei de interes militar „Moldova"”. MONITORUL OFICIAL, Nr. 91. . Accesat în . 
  106. ^ „ZONA DE INTERES MILITAR „FOCURI"”. Monitorul Oficial (101). . p. 2304. 
  107. ^ „Căzuți pentru Patrie”. Timpul, nr. 1582. . p. 3. Accesat în . 
  108. ^ „REFUGIAŢI CĂUTAŢI DE-AI LOR”. Universul, nr. 133. . p. 4. Accesat în . 
  109. ^ „Colțul refugiaților”. Timpul, nr. 2524. . p. 4. Accesat în . 
  110. ^ „Refugiați căutați de ai lor”. Universul, nr. 209. . p. 4. Accesat în . 
  111. ^ „Colțul refugiaților”. Curentul (5924). . Accesat în . 
  112. ^ „CURIERUL OSTAȘILOR”. Timpul (2616). . Accesat în . 
  113. ^ „Isprăvile unui fost primar”. Moldova Liberă (487). . p. 3. 
  114. ^ „Noua împărțire administrativă a județului Iași”. Lupta Moldovei (43). . p. 3. 
  115. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  116. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  117. ^ „ANEXA la H.C.M. nr. 1127/1968”. Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România (105—107). . p. 973. 
  118. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1904 - ianuarie-februarie 1905 (Anul 12, nr. 188-294) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  119. ^ „Universul, ianuarie 1929 (Anul 47, nr. 1-26) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  120. ^ „Universul, februarie 1929 (Anul 47, nr. 25-48) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  121. ^ „Primăvara, 1929 (Anul 9, nr. 1-15) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  122. ^ „Universul, februarie 1929 (Anul 47, nr. 25-48) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  123. ^ „Universul, ianuarie 1933 (Anul 50, nr. 1-360) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  124. ^ „Glasul Bucovinei, ianuarie 1933 (Anul 16, nr. 3961-3980) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  125. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1912 - ianuarie-februarie 1913 (Anul 20, nr. 172-271) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  126. ^ „Evenimentul, octombrie-decembrie 1912 - ianuarie-februarie 1913 (Anul 20, nr. 172-271) | Ziarele Arcanum”. adt.arcanum.com. Accesat în . 
  127. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  128. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  129. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  130. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  131. ^ „Povestea de film din Coarnele Caprei. La mulți ani, Bogdan Năstase! – DynamiteFighting.com” (în engleză). Accesat în . 
  132. ^ Ștefan, Petronel (). „Campionul Bogdan Năstase, „Ciobănașul" de la Iași”. BZI.ro. Accesat în . 
  133. ^ Mirabela, Năstase (). „Ciobanul din Coarnele Caprei care a ajuns campion mondial la box. Ce poveste de film”. Playtech Știri. Accesat în . 
  134. ^ „Ce familie frumoasă are "Ciobănașul" Bogdan Năstase de la emisiunea „Gospodar fără pereche" - FOTO” (în engleză). acasatv.protv.ro. Accesat în . 
  135. ^ Corciu, Marinela (). „Concurentul care i-a impresionat pe jurații de la Chefi la Cuțite. A gătit îmbrăcat în cioban. Cine este Bogdan Năstase”. Fanatik.ro. Accesat în . 


v • d • m
Subdiviziunile administrative ale județului Iași
Reședința
Iași (290.422 loc.)
 Stema judeţului Iaşi
Municipii
Pașcani (33.745 loc.)
Orașe

Hârlău (10.905 loc.) · Podu Iloaiei (9.573 loc.) · Târgu Frumos (10.475 loc.)

Comune

Alexandru I. Cuza · Andrieșeni · Aroneanu · Balș · Bălțați · Bârnova · Belcești · Bivolari · Brăești · Butea · Ceplenița · Ciortești · Ciohorăni · Ciurea · Coarnele Caprei · Comarna · Costești · Costuleni · Cotnari · Cozmești · Cristești · Cucuteni · Dagâța · Deleni · Dobrovăț · Dolhești · Drăgușeni · Dumești · Erbiceni · Fântânele · Focuri · Golăiești · Gorban · Grajduri · Gropnița · Grozești · Hălăucești · Hărmănești · Heleșteni · Holboca · Horlești · Ion Neculce · Ipatele · Lespezi · Lețcani · Lungani · Mădârjac · Mircești · Mironeasa · Miroslava · Miroslovești · Mogoșești · Mogoșești-Siret · Moșna · Moțca · Movileni · Oțeleni · Plugari · Popești · Popricani · Prisăcani · Probota · Răchiteni · Răducăneni · Rediu · Românești · Roșcani · Ruginoasa · Scânteia · Schitu Duca · Scobinți · Sinești · Sirețel · Stolniceni-Prăjescu · Strunga · Șcheia · Șipote · Tansa · Tătăruși · Todirești · Tomești · Trifești · Țibana · Țibănești · Țigănași · Țuțora · Ungheni · Valea Lupului · Valea Seacă · Vânători · Victoria · Vlădeni · Voinești

Sate
Sate din județul Iași