Cleopa Ilie

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Cleopa Ilie
Date personale
Nume la naștereConstantin Ilie Modificați la Wikidata
Născut10 aprilie 1912
Sulița, Regatul României
Decedat2 decembrie 1998 (86 de ani)
Mănăstirea Sihăstria, România
PărințiAlexandru Ilie
Agafia Ilie[1]
Cetățenie România
Religieortodoxă
Ocupațieteolog, duhovnic
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Cunoscut pentrustareț la Mănăstirea Sihăstria
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Cleopa Ilie, născut Constantin Ilie (n. , Sulița, Botoșani, România – d. , Neamț, România) a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria.

Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. A urmat cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.

În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este tuns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi.

Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.

În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Securitate, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.

Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.

În 1956, revine la metanie, iar în primăvara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde își petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.

Încetează din viață pe 2 decembrie 1998.

Opera

  • Despre credința ortodoxă, București, 1981, 280p. (reeditată în 1985, apoi la Galați sub titlul: Călăuza în credința ortodoxă, 1991, 276 p.);
  • Predici la praznice împărătești și sfiți de peste an, Ed. Episcopiei Romanului, 1986, 440 p.;
  • Predici la Duminicile de peste an, Ed. Episcopiei Romanului, 1990, 560 p.;
  • Valoarea sufletului, Galați, 1991, 176 p. (o re-editare la Bacău, 1994, 238 p.);
  • Urcuș spre înviere (predici duhovnicești), Mănăstirea Neamț, 1992, 416 p.;
  • Despre vise și vedenii, București, 1993, 270 p.;
  • Cleopa Ilie și Ioanichie Bălan, Cum putem intra în rai, Vânători, Mănăstirea Sihăstria, 2004;
  • Acatiste alcătute de Arhimandritul Cleopa Ilie și Ieroschimonahul Paisie Olaru, Vânători, Mănăstirea Sihăstria, 2005.
  • Numeroase articole în diferite reviste și ziare, predici în manuscris.

Galerie

  • Arhimandritul Ilie Cleopa, portret de Paul Mecet
    Arhimandritul Ilie Cleopa, portret de Paul Mecet
  • Mormântul lui Cleopa Ilie din cimitirul Mănăstirii Sihăstria
    Mormântul lui Cleopa Ilie din cimitirul Mănăstirii Sihăstria
  • Mormântul lui Cleopa Ilie din cimitirul Mănăstirii Sihăstria
    Mormântul lui Cleopa Ilie din cimitirul Mănăstirii Sihăstria

Lectură suplimentară

  • Viața și nevoințele Arhimandritului Cleopa Ilie, Ioanichie Bălan, Editura Trinitas - Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, 1999

Legături externe

  • Despre Cleopa Ilie la enciclopedia OrthodoxWiki
  • Parintele Ilie Cleopa, 4 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro
  • Comemorarea a 12 ani de la mutarea la Domnul a Părintelui Arhim. Cleopa Ilie, 30 noiembrie 2010, Amos News
  • Părintele Cleopa Ilie - icoană luminoasă a Ortodoxiei românești Arhivat în , la Wayback Machine., 28 aprilie 2012, Ziarul Lumina
  • „Mânca-v-ar raiul!“ Arhivat în , la Wayback Machine., 30 noiembrie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
  • Mânca-v-ar raiul! Arhivat în , la Wayback Machine., 4 decembrie 2011, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina
  • Părintele Cleopa Ilie de la Sihăstria în documentele Securității Arhivat în , la Wayback Machine., 20 iunie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
  • Părintele Cleopa Ilie la începutul regimului comunist Arhivat în , la Wayback Machine., 23 mai 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
  • Despre ascultare la duhovnicii nemțeni Cleopa și Paisie, în documentele Securității[nefuncțională], 2 martie 2012, Ziarul Lumina
  • Mitropolitul Antonie Plămădeală despre Cleopa Ilie Arhivat în , la Wayback Machine., 1 februarie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
  • Memoria Bisericii în imagini: 11 ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui Cleopa[nefuncțională], 2 decembrie 2009, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina
  • Aproape de părintele Cleopa la 13 ani de la plecarea în veșnicie Arhivat în , la Wayback Machine., 2 decembrie 2011, Raluca Brodner, Ziarul Lumina
  • Chilia Parintelui Cleopa Ilie, 2 decembrie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro

Interviuri

  • Despre creatie, caderea omului, rai si iad, 25 iulie 2012, CrestinOrtodox.ro

Note

  1. ^ Bălan, Arhimandritul Ioanichie (), Monahia Agafia Ilie, mama Arhimandritului Cleopa – o viață ca un roman, Doxologia - Portal Crestin Ortodox 
  2. ^ IdRef, accesat în  
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Library of Congress Authorities, accesat în  
Control de autoritate