Calea ferată îngustă Târgu Mureș–Praid

Diagrama traseului
Mocăniță deraiată lângă Sovata, august 2013
Magistrala:	757 (MÁV) 408 (CFR)
Lungime:	82 km
Ecartament:	760 mm
Legendă 0 Târgu Mureș 5 Cristești Mureș h 9 Leordeni Mureș 11 Tirimia Mureș H 15 Cinta H 19 Foi H 22 Acățari 28 Păsăreni H 31 Troița H 35 Tâmpa Mureș H 39 Miercurea Nirajului 41 Valea h 44 Vărgata H 46 Grâușorul h 49 Dămieni H 55 Mătrici H 56 Eremitul 60 Câmpu Cetății H 71 Valea Soveții h 74 Sovata 77 Valea Iuhodului P.O. 82 Praid

Calea ferată îngustă Târgu Mureș (Marosvásárhely) – Sovata (Szováta) – Praid (Parajd) a fost o cale ferată cu ecartament îngust (760 mm) în lungime de 82 km, utilizată în perioada 1915-1997 pentru traficul de persoane și de marfă. În prezent doar o mică parte (11 km) a acestui traseu este exploatată în scop turistic pe porțiunea Sovata – Câmpu Cetății (Vármező).

Istoric

În perioada 1912-1914 autoritățile austro-ungare au început în bazinul Mureșului construcția unei rețele de căi ferate cu ecartament îngust pentru a conecta orașul Târgu Mureș cu localitățile importante din jur, atât pentru transportul de marfă cât și pentru cel de călători.^[1] Astfel, la Budapesta, în clădirea Băncii Agrare și Dobânzii Ungare înregistrată și înființată „Societatea Căilor Ferate de Interes Local Mureș-Turda” cu capital privat, având ca scop construcția unei rețele de căi ferate cu encartament îngust de 760 mm, în lungime de 200 km.^[2] Au existat trei tronsoane: Târgu Mureș – Sovata, Târgu Mureș – Band (Mezőbánd) – Iuda (Kolozsnagyida) și respectiv Band – Miheșu de Câmpie. Acest sistem de linii ferate a rezolvat problema transportării produselor din zăcămintele de sare de la Praid, pădurile de pe valea Nirajului, a cerealelor și animalelor din Câmpia Bandului, Miheșului și Tecii, mărfuri dorite nu numai în zona Transilvaniei, dar și la Budapesta și Viena:^[2]

• în 1912 s-a aprobat autorizația de construcție pentru toate tronsoanele de cale ferată îngustă menționate mai sus la un cost de 72593 coroane/km
• în luna august 1912 încep lucrările de construcție la calea ferată; din cauza lipsei de material și a forței de lucru provocate de pregătirile de război, lucrările s-au desfășurat foarte lent
• în vara anului 1913 au avut loc inundații devastatoare ce au distrus o parte a liniilor deja construite, ceea ce a impus o modificare a planului inițial
• lucrările au continuat până în 15 ianuarie 1915, când au avut loc primele probe tehnice, primele trenuri circulând însoțite de o comisie superioară a Ministerul Comunicațiilor de la Budapesta. Rezultatele fiind mulțumitoare, la 31 ianuarie 1915 s-au pus în circulație efectiv căile ferate înguste din bazinul Mureșului
• în primul an au circulat câte o pereche de trenuri mixte zilnic, pe fiecare dintre cele trei secții de circulație; primele transporturi efectuate între anii 1915 – 1919 au fost transporturi militare de trupe, alimente și vietăți necesare susținerii armatei austro-ungare, angajată în prima conflagrație mondială.
• după terminarea Primului Război Mondial și Unirea Transilvaniei cu țara, în anul 1919 căile ferate înguste au rămas în proprietatea Societății Căilor Ferate de Interes Local Mureș-Turda, dar au trecut în exploatarea CFR
• prin convenția din 4 martie 1926, publicată în Monitorul Oficial nr. 72/28 martie 1926, Statul Român încearcă să cumpere totalitatea acțiunilor

• Hărţi ale căii ferate
• 
  Zona dinspre Târgu Mureş (1914)
• 
  Zona dinspe Sovata şi Praid (1916)

Locomotive folosite de-a lungul timpului

Referințe

Bibliografie

• Stefan Schnyder: Căi ferate cu ecartament îngust în România, ediția 2014, ediția a doua

Legături externe

• hu Gidó, Csaba (Témavezető Majdán, János); A vasúthálózat kiépülése a Székelyföldön és szerepe a régió modernizációjában (1868–1915) Arhivat în 27 martie 2016, la Wayback Machine. [Construcția rețelei feroviare din Ținutul Secuiesc și rolul său în modernizarea regiunii (1868-1915)], PhD-disszertáció [Teză de doctorat]; Pécsi Tudományegyetem Bölcsészettudományi Kar, Interdiszciplináris Doktori Iskola, Európa és a magyarság a 18–20. században, Történettudományi Doktori Program; Pécs; 2011
• Istoria căii ferate cu ecartament îngust Târgu Mureș-Lechința pe mocanitatransilvaniei.ro accesat pe 23 august 2015
• Imagini ale căilor ferate înguste din zonă din 2007 pe transira.ro

v • d • m Căi ferate cu ecartament îngust din România Moldova Comănești–Asău  · Bicaz–Bicaz Chei  · Borca–Sabasa  · Crăcăoani  · Dărmănești–Valea Uzului  · Dolia–Pipirig–Mănăstirea Neamț  · Fălticeni–Mălini–Găinești  · Fălticeni–Râșca–Slătioara  · Gura Hangului–Hangu  · Onești–Oituz  · Onești–Scutaru  · Piatra Neamț–Bicaz–Gura Hangului–Grințieș  · Piatra Neamț–Cuejdiu  · Roznov–Tazlău  · Tarcău–Schitu Tarcău  · Muntenia Curtea de Argeș-Arefu-Cumpăna  · Fieni–Pucheni  · Stâlpeni-Aninoasa-Berevoiești  · Oltenia Turnu Severin–Cloșani (Tismana)⁠(d)  · Govora-Bistrița  · Transilvania Covasna–Comandău  · Minieră ardeleană  · Sibiu–Agnita–Sighișoara  · Târgu Mureș–Praid  · Turda–Abrud  · Banat Berzasca⁠(d)  · Crișana Arad–Podgoria  · Maramureș Iacobeni–Prislop–Borșa  · Vișeu  · Dobrogea Baia Dobrogei–Mina Altân Tepe  · Căile ferate forestiere din România⁠(d) · Căile Ferate Române  · Căile Ferate de Stat din Austro-Ungaria  · MÁV  · Calea Ferată din Moldova  · Căi ferate cu ecartament îngust din Republica Moldova Convenție de denumiri pentru căile ferate înguste  · Proiectul „Trenuri”