Biserica de lemn din Păușa, Sălaj

Biserica de lemn din Păușa, Sălaj
Poziționare
Coordonate47°05′04″N 23°08′38″E ({{PAGENAME}}) / 47.084461°N 23.144023°E
LocalitatePăușa, Păușa Modificați la Wikidata
ComunăRomânași
ȚaraRomânia[1]  Modificați la Wikidata
Adresa99
Clasificare
Cod LMISJ-II-m-A-05092
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Portalul bisericii de lemn din Păuşa
Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” din Păușa, județul Sălaj, foto: noiembrie 2011.
Biserica (est)

Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” din Păușa se află în localitatea omonimă din județul Sălaj și datează din anul 1730. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05092.

Istoric

Biserica de lemn „Sfântul Ierarh Nicolae” a fost ridicată în 1730. Planul este dreptunghiular, cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Pereții de dimensiuni reduse, prezintă la îmbinările absidei iscusite perechi de console, ce coboară în trepte, până la brâul median alcătuit din „frânghie” și chenare de linii frânte[2].

Ancadramentul intrării este un adevărat poem al sculpturii în lemn: cu rozete, „frânghii”, motive geometrice, semicercuri cu spițe și vrej cu ghindă. În mijlocul cadrului de sus, amplei compoziții decorative ce susține crucea i se adaugă, de o parte și de alta, o inimă. Cel de al doilea ancadrament, al trecerii în naos, este împodobit cu chenare în „frânghie”, linii frânte și alte linii dispuse în V întors. Arcul transversal al bolții semicilindrice a naosului este străbătut de o „frânghie”, intersectată de șase suprafețe dreptunghiulare pe axul arcului, în care sunt sculptate câte o rozetă în spirală sau cu petale[3].

Din pictura exterioară, care cuprindea scene cum ar fi: „Adormirea Maicii Domnului”, „Maria Împărăteasă” înconjurată de Apostoli, o scenă din viața Sfântului Nicolae, salvarea corăbierilor, se mai păstrează urme doar pe peretele de sud.

Pictura se păstrează mai bine în pronaos, în culori vii de verde și purpuriu. Pe peretele dinspre naos se află următoarea pisanie: „Nașterii s-au numit hramul ca să-l păzească tot neamul și s-au zugrăvit prin cheltuiala creștinilor pravoslavnici dintr-acest sat Păușe, în zilele înălțatului și pururea domnului împărat Franțiș ... pravoslavnic arhipăstorie neunită și cinstit protopop Petrovici al Miluanului, și cinstiți preoți Halmagi Teodor, Halmagi Dimitrie. Prin mine umilul zugrav Ioan Pop din Ungurași, anul 1800, iulie 10” (Ungurași este denumirea de atunci a comunei Românași).

În anii 1966-1968 biserica de lemn din Păușa a fost restaurată. Acoperișul unitar și clopotnița scundă, cu doi ochi rotunzi și fleșa ascuțită, au fost refăcute, punând astfel la adăpost, pentru o perioadă de timp, prețioasa decorație sculptată și pictată[4].

Note

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Cristache-Panait, pag.359
  3. ^ Cristache-Panait, pag.360
  4. ^ Cristache-Panait, pag.362

Bibliografie

Studii monografice
  • Popa, Atanasie (). „Biserica de lemn din Păușa - Sălaj”. Acta Musei Napocensis. XVIII: 593–602. 
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Biserica Sf. Nicolae și Nașterea Maicii Domnului din Păușa”. Monumente istorice bisericești din Eparhia Ortodoxă Română a Oradei. Biserici de lemn: 359–362, Oradea. 
Studii regionale
  • Cristache-Panait, Ioana (). „Bisericile de lemn din Sălaj”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1971 (1): 31–40. 
  • Ghergariu, Leontin (). „Meșterii construcțiilor monumentale de lemn din Sălaj”. AMET. 1971-73: 255–273, Cluj. 
  • Godea, Ioan (). Biserici de lemn din România (nord-vestul Transilvaniei). București: Editura Meridiane. ISBN 973-33-0315-1. 

Galerie de imagini

Articol principal: commons:Wooden church in Păușa, Sălaj.

Vezi și

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de biserica de lemn din Păușa
  • Foto: H. Mitrofan
  • CIMEC - Fișă monument[nefuncțională]
  • Fișă monument
  • Monumente istorice din România - Fișă și localizare de monument
  • Atelierul de arhitectură: Biserica de lemn din Păușa, Sălaj
  • Biserica din Păușa Arhivat în , la Wayback Machine., 18 decembrie 1999, Revista Magazin


v  d  m
Biserici de lemn din Sălaj

Adalin · Aleuș · Baica  · Ban · Bălan Cricova · Bălan Josani · Bălan Mănăstirea · Bănișor  · Băbiu  · Bârsa · Bârsău Mare · Bercea  · Bezded · Bobota  · Bocșa · Bocșița  · Bodia  · Boian · Borza  · Bozna · Brâglez · Brebi · Brusturi · Bulgari · Buzaș · Camăr · Căpâlna · Ceaca  · Cehei  · Chechiș  · Chendrea · Chendremal  · Chichișa · Chieșd · Ciula  · Ciumărna · Ciureni · Cizer  · Creaca · Criștelec · Crișeni · Cubleșu · Cuciulat · Derșida · Doba Mică · Dobrin · Domnin · Dragu  · Drighiu  · Dumuslău · Fildu de Jos · Fildu de Mijloc · Fildu de Sus · Fodora  · Gâlgău · Gălpâia · Giurtelecu Șimleului · Glod · Gostila · Hida · Horoatu Cehului · Husia  · Ileanda · Inău · Jac · Lazuri  · Letca · Letca, a nobililor · Lozna  · Mal  · Marin · Măgura · Măleni · Mănăstirea Strâmba · Mănăstirea Șimișna · Mesteacănu · Mierța · Moigrad · Muncel · Nadiș · Negreni · Noțig · Păușa · Peceiu  · Petrindu · Piroșa · Poarta Sălajului · Podișu  · Poiana Onții · Poiana Blenchii · Poienița  · Porț · Preluci  · Pria  · Prodănești · Purcăreț · Racâș  · Răstoci · Răstolț · Răstolțu Deșert · Rogna · Românași · Romita · Rus · Sălățig · Sânmihaiu Almașului · Sânpetru Almașului · Sântă Măria  · Sârbi · Sfăraș · Sighetu Silvaniei  · Solomon · Solona · Stana · Stâna · Stoboru  · Sub Cetate · Șoimușeni · Tămașa · Toplița · Turbuța · Tusa · Ulciug  · Valcău de Sus · Valcău de Jos · Valea Loznei · Var · Vădurele · Vârteșca · Voivodeni · Zalha · Zalnoc · Zimbor

Biserica de lemn din Bezded