Acquis comunitar

Uniunea Europeană

Acest articol face parte din seria Politica și Guvernanța Uniunii Europene

Parlamentul European Președinte Roberta Metsola Grupurile mari; EPP (Manfred Weber) S&D (Iratxe García) A noua legislatură MPE (751) Mandatul 2019–2024 Biroul Vicepreședinte Chestor Conferința Procedură legislativă

Consiliul European Președinte Donald Tusk Partide Lista reuniunilor

Consiliul de Miniștri Președinție Austria Configurație Afaceri Generale Afaceri Străine Economic Euro Procedură legislativă Voturi Secretariat Secretar General Uwe Corsepius COREPER

Comisia Europeană Comisia Juncker Președinte Jean-Claude Juncker (EPP) Vicepreședinți Frans Timmermans Federica Mogherini Maroš Šefčovič Jyrki Katainen Valdis Dombrovskis Andrus Ansip Comisari Serviciul Civil Secretariatul General

Curtea de Justiție Curtea de Justiție Curtea Generală Tribunalul Funcției Publice Membri Jurisprudență

Alte instituții Banca Centrală Președinte SEBC Euro UEM Zona Euro Curtea de Conturi Buget OLAF Banca de Investiții CoR CESE Ombudsman Alte organisme Agenții Parchetul European

Politici și aspecte Buget Patru libertăți EEA Piața Unică Zona LS&J Schengen Politici Agricolă Energetică Piscicolă Regională Cetățenie Proeuropenism Euroscepticism Integrarea Supranaționalism Federalism S.U.E. Europa cu mai multe viteze Opt-outs Consolidarea cooperării Retragerea

Afaceri externe Înaltul Reprezentant Federica Mogherini Serv. de Acțiune Externă Politică Externă Politică de Apărare Extindere

Alegeri 1979, 1984, 1989, 1994 1999, 2004, 2009, 2014 2019 (ultimele alegeri) 2024 (următoarele alegeri) Partide politice Circumscripții Referendum

Legislație Acquis Supremația Subsidiaritatea Tratate Drepturile Fundamentale Membri  v • d • m

Termenul acquis comunitar desemnează totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene. Incluzând, pe lângă tratate, și actele adoptate de către instituțiile UE, acquis-ul comunitar este în continuă evoluție.^[1]

Prin acquis comunitar se înțelege:^[2]

• a) dispozițiile Tratatului instituind Comunitatea europeană, semnat la 25 martie 1957 la Roma, și ale Tratatului privind uniunea Europeană, semnat la 7 februarie 1992 la Maastricht, ambele republicate în Jurnalul Oficial al Comunitatilor europene nr. C 340 din 10 noiembrie 1997, precum și ale oricăror alte tratate care le vor modifica și completa pe acestea până la data la care tratatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană va intra în vigoare;
• b) regulamentele, directivele și deciziile emise de instituțiile uniunii europene, ca acte cu putere obligatorie, precum și celelalte acte adoptate de instituțiile uniunii Europene, cum ar fi: declarații, rezoluții, strategii comune, acțiuni comune, poziții comune, concluzii, decizii-cadru, rezoluții și altele de acest fel;
• c) convențiile multilaterale deschise numai statelor membre ale Uniunii Europene, precum și cele deschise unui număr mai mare de state la care statele membre ale Uniunii Europene și, după caz, Comisia Europeană sunt părți, desemnate ca atare de către acestea din urmă ca făcând parte din acquis;
• d) jurisprudența Curții de justiție a Comunităților Europene;
• e) Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la 1 februarie 1993 la Bruxelles și ratificat de România prin Legea nr. 20/1993.

Note

Legături externe

• EUR-Lex: Legislația Uniunii Europene.